Sari la conținut

München

Modifică legăturile
48°08′N 11°34′E / 48.133°N 11.567°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
München
—  oraș universitar[*]​, oraș mare, rezidență, metropolă, centru financiar[*]​, municipalitate urbană din Germania[*]​, district urban din Bavaria[*]​, local government in Germany[*][[local government in Germany (type of governmental entity in Germany)|​]] și reședință de district rural[*]​  —

Drapel
Drapel		Sigiliul autorităților din München
Sigiliu
Stemă
Stemă
München se află în Germania
München
München
München (Germania)
Poziția geografică
Coordonate: 48°08′N 11°34′E ({{PAGENAME}}) / 48.133°N 11.567°E48.133; 11.567
Țară Germania
Land Bavaria
District administrativ Bavaria Superioară
Atestare1158
Numit dupăcălugăr
Componență25 cartiere
Guvernare
 - Oberbürgermeister von München[*][[Oberbürgermeister von München (political position in Munich, Bavaria, Germany (1818–))|​]]Dieter Reiter[1] (SPD, )
Suprafață[2][3]
 - Total310,43 km²
Altitudine519 m.d.m.
Populație (31 decembrie 2016)[4]
 - oraș universitar[*]​1.464.301 locuitori
 - Densitate4.717 loc./km²
 - Urbană2.606.021 locuitori
 - Metropolitană5.800.000 locuitori
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal80331–81929
Prefix telefonic089
Cod zonal089
Localități înfrățite
 - EdinburghRegatul Unit
 - VeronaItalia
 - BordeauxFranța
 - SapporoJaponia
 - CincinnatiStatele Unite ale Americii
 - KievUcraina
 - HarareZimbabwe
 - MonterreyMexic
Număr de înmatriculare (auto)M
Prezență online
www.muenchen.de
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation ID Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata
Poziția localității München
Poziția localității München
Poziția localității München
Modifică date / text Consultați documentația formatului

München (pronunție în germană [ˈmʏnçn̩] ⓘ) este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).[5] Se află pe râul Isar.

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Numele orașului provine de la Mönch „călugăr, monah” (din latină, monachus). Numele în dialectul bavarez al limbii germane: Minga ['miŋa].

Localitatea ar fi fost întemeiată pe locul unde ar fi trăit demult cȃțiva călugări, refugiați acolo de frica invaziei hunilor. Locul a fost numit apoi „Bei den Mönchen“ („La călugări“), apoi „München“.

Pe stema Münchenului este prezentă figura unui călugăr, numit „Münchner Kindl“.

Istorie

[modificare | modificare sursă]
Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Germania 1990–
RFG 1949–1990
Germania ocupată 1945–1949
Germania Nazistă 1933–1945
Republica de la Weimar 1918–1933
Imperiul German 1871–1918
Regatul Bavariei 1805–1871
Electoratul Bavariei 1623–1805
Ducatul de Bavaria –1623
Hitler și Mussolini în 1939 pe Ludwigstrasse din München

Numele orașului este legat de o colonie (în locul numit Petersbergl) a unor călugări proveniți de la mănăstirea Schäftlarn. Nu se cunoaște data exactă a fondării așezării. Prima atestare documentară datează din 1158 sub în latina medievală villa Munichen, în timpul lui Henric Leul (Heinrich der Löwe), duce de Saxonia. O jumătatate de secol mai târziu localitatea a primit statut de cetate și a fost fortificată.

În 1327 întregul oraș a fost distrus de foc, dar a fost reconstruit câțiva ani mai târziu de Ludovic al IV-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman în acel moment. Prima instituție academică a orașului, Academia Bavareză de Științe, a fost fondată în 1759.

În 1806 a devenit capitală a regatului Bavaria. În anul 1818 sediul Episcopiei de Freising a fost mutat de la Freising la München, iar Frauenkirche a devenit catedrală. În 1826 universitatea din Ingolstadt s-a mutat la München intitulându-se Universitatea din München.

În 1882 a fost introdus în oraș iluminatul electric. Inginerului Oscar von Miller, un pionier al energiei hidroelectrice, i se datorează înființarea Muzeului German din München (Deutsches Museum), cel mai mare muzeu tehnico-științific din lume.

Adolf Hitler a pus la cale în 1923 așa numitul „puci de la berărie”, în încercarea de a prelua puterea după modelul Marșului asupra Romei, care l-a propulsat la putere pe Benito Mussolini. Tribunalul din München l-a condamnat pe Hitler la 5 ani de închisoare, din care e executat 9 luni. În timpul dictaturii naziste un grup de studenți a format gruparea de rezistență Trandafirul Alb (Die Weiße Rose), care a răspândit manifeste împotriva războiului și împotriva ideologiei naziste.

Orașul a fost afectat grav în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, dar a fost reconstruit în perioada postbelică.

La München s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară din 1972, ocazie cu care teroriști palestinieni din organizația Septembrie Negru au luat ostatici membri ai echipei olimpice a Israelului. O tentativă de salvare din partea poliției vest-germane a eșuat și s-a soldat cu Masacrul de la München, în care și-au pierdut viața ostaticii israelieni, cinci teroriști și un polițist.

Karlsplatz-Stachus în anul 1973, cu tramvaie Rathgeber

Finala Campionatului Mondial de Fotbal din 1974 a avut loc tot la München.

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
Monumentul Fecioarei Maria și cele două turnuri ale Catedralei din München în planul secund

- Marienplatz (Piața Sf. Maria), din centrul orașului (numită după coloana cu statuia Fecioara Maria), flancată de noua și vechea primărie, atrăgătoare prin turnurile lor. In turnul principal al primăriei noi este adăpostit mecanismul cu statuete și clopoței (Rathaus-Glockenspiel), un ceas ornat care mișcă figurine care reprezintă 2 scene medievale și este acționat la orele 11 si 12. Scena de sus prezintă momente de la nunta ducelui bavarez Wilhelm al V-lea cu prințesa Renate, fiica ducelui de Lorena/Lothringen, din 22 februarie 1568. In cinstea lor, are loc un concurs de cavaleri in piața Marienplatz din München, care se termină cu victoria cavalerilor bavarezi contra celor din Lorena. Scena de jos este „dansul dogarilor” („Schäflertanz”). Dansul amintește de ciuma din anul 1517 care a bântuit Münchenul. După ce boala a dispărut, cetățenii Münchenului, îngroziți de numărul mare de victime, n-au mai îndrăznit să iasă din case. Atunci, breasla dogarilor a organizat un dans vesel cu care a parcurs străzile orașului, îndemnând oamenii să iasă din nou din case, să trăiască normal, pericolul fiind îndepărtat.

- Peterskirche (biserica Sf. Petru) este cea mai veche biserică din centru.

- Catedrala Frauenkirche este cea mai faimoasă biserică din centrul orașului, prin spectaculoasa sa arhitectură medievală (sec. XV). Înălțimea de 99 metri a celor două turnuri a fost stabilită drept limită, începând din 2004, a înălțimii noilor clădiri ale orașului.

- Theatinerkirche, situată în Odeonsplatz.

- Muzee: Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, și Pinakothek der Moderne, cuprinse în cartierul muzeal Kunstareal.

- Grădina Englezească ("Englischer Garten"), un parc de mare dimensiuni din centrul orașului (conceput la începutul sec. al XIX-lea).

- Palatul Nymphenburg cu parc, orangerii și Muzeul de Științe Naturale.

- Deutsches Museum (un cunoscut muzeu al tehnicii).

- Oktoberfest, o sărbătoare a berii, lungă de trei săptămâni, de la mijlocul lui septembrie, în fiecare an.

- Statuia „Bavaria“ de pe Thresienwiese, prima statue colosală de bronz făurită în lume, din antichitate pȃnă în vremurile moderne.

- Olympiaturm ("Turnul Olimpic"), un turn impozant, ceva mai scund decât cel din Berlin, cu restaurant și cu antene de transmisiuni radio și TV, lângă stadionul și satul olimpic.

Economie

[modificare | modificare sursă]
Sediul BMW și muzeul firmei, aflate în München.

München este un hub economic masiv, și, conform unui studiu cel mai important centru economic din Germania[6]. Rata de șomaj în München este cea mai scăzută pentru un oraș german cu peste 1 milion de locuitori, fiind 5,4% în 2020[7] (celălalte orașe sunt Berlin și Hamburg.)

Orașul deservește sudul Germaniei, și este în adiție un loc convențional atractiv pentru afacere, denumit un „oraș global”. Sute de firme sunt situate în München.

Similar demografic, München este al treilea oraș german după Produs Intern Brut (PIB). Zona metropolitană München generează €227 miliarde de euro, iar orașul €138 de miliarde. Per total, contribuie la peste 5% la PIB-ul Germaniei de €4,4 trilioane euro.

În 2006, muncitorii din München se bucurau de un salariu mediu orar de €18,62 euro (aproximativ 20 USD).

Firme

[modificare | modificare sursă]

München găzduiește sediile centrale ale Siemens AG (electronică), BMW (autoturisme), Traton (producător de camioane, inginerie), MTU Aero Engines (producător de motoare de avioane), Linde (gaze) și Rohde & Schwarz (electronică). Printre orașele germane cu peste 500.000 de locuitori, puterea de cumpărare este cea mai mare în München (€26.648 euro per locuitor) începând cu anul 2007.

Repartizarea pe orașe propriu-zise (nu zone metropolitane) a orașelor din Global 500 a plasat München pe locul 8 în 2009.

München este, de asemenea, un centru pentru biotehnologie, software și alte industrii de servicii. În plus, München găzduiește sediile multor alte companii mari, cum ar fi producătorul de mașini de turnare prin injecție Krauss-Maffei și filiala sa de producție de arme Krauss-Maffei & Wegmann, producătorul de camere foto și iluminat Arri, firma de semiconductori Infineon Technologies (cu sediul central în orașul suburban Neubiberg), gigantul de iluminat Osram, precum și sediile centrale germane sau europene ale multor companii străine, cum ar fi Microsoft.

Finanțe

[modificare | modificare sursă]

München este un centru financiar important (al doilea după Frankfurt), fiind sediul HypoVereinsbank și al Bayerische Landesbank. Cu toate acestea, îl depășește pe Frankfurt ca sediul unor companii de asigurări precum Allianz (asigurări) și Munich Re (reasigurări).

Învățământul

[modificare | modificare sursă]

Universități și colegii

[modificare | modificare sursă]

München este un important centru universitar, cu o lungă listă de laureați ai Premiului Nobel de la Wilhelm Conrad Röntgen în 1901 până la Theodor Hänsch în 2005.

München a devenit centru spiritual încă din timpul împăratului Ludovic al IV-lea, când filosofi ca Michele da Cesena, Marsilio da Padova și William de Ockham au găsit protecție la curtea imperială. Ambele universități ale metropolei bavareze, Universitatea Ludwig Maximilian (LMU) și Universitatea Tehnică München (TU München), au primit titlul de universități de elită din partea unui comitet de selecție [8], alături de Universitatea Tehnică Karlsruhe.

Clădirea principală a Universității Ludwig Maximilian

Instituții de cercetare științifică

[modificare | modificare sursă]

Biblioteca de Stat a Bavariei

[modificare | modificare sursă]

Societatea Max Planck

[modificare | modificare sursă]

Societatea Max Planck (Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften e.V., MPG) este o instituție germană de cercetare, independentă, cu caracter obștesc, cu sediul administrativ în München. Următoarele institute se află în zona metropolitană a Münchenului [9]:

Societatea Fraunhofer

[modificare | modificare sursă]
Monumentul Fecioarei Maria din fața primăriei în piața Marienplatz

Societatea Fraunhofer (Fraunhofer-Gesellschaft zur Förderung der angewandten Forschung e.V., PhG) este o asociație de cercetare, formată din 56 de institute specializate în diferite domenii ale științei aplicate [10]. În München se află:

  • Sediu central (Zentrale der Fraunhofer-Gesellschaft);
  • Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Comunicație (Fraunhofer-Einrichtung für Systeme der Kommunikationstechnik ESK);
  • Institutul Fraunhofer pentru Fiabilitate și Microintegrare - filiala München (Fraunhofer-Institut für Zuverlässigkeit und Mikrointegration Institutsteil München IZM-M).

Institute ale armatei

[modificare | modificare sursă]

Bundeswehr (armata federală) are în München următoarele institute de cercetare:

  • Institutul de Microbiologie al Armatei (Institut für Mikrobiologie der Bundeswehr);
  • Institutul de Farmacologie și Toxicologie al Armatei (Institut für Pharmakologie und Toxikologie der Bundeswehr);
  • Institutul de Radiobiologie al Armatei (Institut für Radiobiologie der Bundeswehr).

Alte institute

[modificare | modificare sursă]
  • Institutul Goethe - sediul central
  • Institut für Rundfunktechnik (IRT) (pentru tehnica radiofonică și de televiziune)
  • Deutsches Jugendinstitut (DJI) (pentru problemele tineretului)

Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]

Transport

[modificare | modificare sursă]

Transportul ferioviar

[modificare | modificare sursă]

München Hauptbahnhof, principala gară a orașului, a fost dată în folosință în anul 1839. În prezent (2019) are un trafic zilnic de 413.000 de călători, fiind astfel a treia gară ca mărime din Germania, după Hamburg și Frankfurt (Main) Hauptbahnhof.

Transportul aerian

[modificare | modificare sursă]

Aeroportul din München poartă numele omului politic Franz Josef Strauss (CSU), prim-ministru al landului Bavaria între 1978-1988. Liniile de metrou S1 și S8 fac legătura cu aeroportul.

Transportul intermodal

[modificare | modificare sursă]

München are un sistem public de transport intermodal, incluzând metroul din München (U-Bahn), trenul suburban (S-Bahn), tramvaiele și autobuzele. Autoritatea locală a transportului în comun (tramvaie, autobuze și metrou) se numește Münchner Verkehrsgesellschaft (MVG) și face parte din uniunea companiilor de transport local Münchner Verkehrs- und Tarifverbund (MVV), care operează printre altele și trenurile suburbane (S-Bahn) ale Deutsche Bahn (DB), trenurile companiilor private etc. Scopul uniunii este de a oferi o soluție unificată de transport în comun în spațiul urban, suburban și extraurban, cu prețuri diferențiate pe distanță și călătorie, și nu pe mijloc de transport, infrastructură precum stații intermodale și automate de bilete utilizate în comun de companii diferite, și valabilitate universală a biletelor în spațiul urban, suburban și rural al München, indiferent de companie sau mijloc de transport.

Alimentarea cu apă

[modificare | modificare sursă]

Asigurarea cu apă potabilă a orașului München prin sisteme moderne de conducte s-a realizat relativ târziu în comparație cu celelalte orașe germane mari. Orientarea de la început spre surse de apă aflate la distanță, în zonă muntoasă, care a fost favorizată și de poziția geografică a orașului, a asigurat o calitate bună a apei (care are un conținut foarte mare de calcar - ceea ce este tipic pentru regiunile vecine cu munții Alpi).

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite

[modificare | modificare sursă]

Galerie

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ https://www.br.de/nachrichten/bayern/reiter-meldet-sich-nach-wahlpleite-krank-krause-uebernimmt,VEhhA7A. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ↑ https://www.destatis.de/DE/ZahlenFakten/LaenderRegionen/Regionales/Gemeindeverzeichnis/Administrativ/Aktuell/05Staedte.html. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ↑ „Alle politisch selbständigen Gemeinden mit ausgewählten Merkmalen am 31.12.2018 (4. Quartal)”. Statistisches Bundesamt[*]. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. ↑ Landeshauptstadt München. „Monthly population figures” (în German). Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑
  6. ↑ „Study conducted by INSM (New Social Market Economy Initiative) and WirtschaftsWoche magazine”. Icm-muenchen.de. Arhivat din original la . Accesat în .
  7. ↑ „Statistik der BA”. statistik.arbeitsagentur.de. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. ↑ Deutsche Forschungsgemeinschaft (DFG) (în engleză), www.dfg.de, arhivat din original la , accesat în
  9. ↑ „Max-Planck-Gesellschaft - Institute, Projekte und Einrichtungen + Max-Planck-Institute, Research Schools, Forschungsgruppen, Partnergruppen, Projekte, Tochtergesellschaften”. Arhivat din original la . Accesat în .
  10. ↑ Startseite – Fraunhofer-Gesellschaft

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Christian Ude, Quellen für München. Lebensart in Einklang mit Technologie und Ökologie (Surse privind orașul München. A trăi în armonie cu tehnologia și ecologia), Editura Carl Hanser, München, 2008

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de München la Wikimedia Commons

Imagini



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=München&oldid=17817447